| descriere | | Sala gotica
Forma sa a fost inspirata, se pare, din salile similare de la Trei Ierarhi si de la Dragormirna (Dan Badarau, Ioan Caprosu :2007, p. 243). A fost pictata in interior. Este sala principala din corpul de cladiri aflat pe latura sudica a incintei, asa numitele « case egumenesti » Cladirea respectiva are un etaj si doua randuri de pivnite, suprapuse (Gh.Gh.Lupu:1913, p. 182). Intr-o salita facand parte din apartamentele de a aripa stanga, se afla capatul unei scari secrete care duce direct la etajul inferior al pivnitei (Dan Badarau, Ioan Caprosu :2007, p.239-240). « Sala gotica » propriu-zisa are o lungime de aproape 16 m si o latime de aproapae 9 m. Este luminata prin 8 ferestre care dau spre curtea manastirii. In mijlocul sau se afla doi stalpi de piatra octogonali, care sustin un sistem de sase bolti ogivale, construite din caramida, cu nervuri de piatra cioplita. Pardoseala a fost realizata din caramizi hexagonale. Zidurile acestei cladiri sunt foarte groase, de aproximativ 1,40 m (Gh.Gh.Lupu :1913, p.186). Se considera ca arhitectura generala a acestei cladiri apartinea, in privinta planului si metodei generale de constructie, artei bizantine, dar in privinta decoratiei a fost vizibil influentata de arta gotica (ancadramentele usilor, ferestrelor, realizarea tavanului) (Gh.Gh.Lupu :1913, p.188). Restaurarea sa din anii 1911-1912 a constat in refacerea acoperisului (invelit acum cu olane), completarea partii superioare a zidariei de sub streasina (acesta parte a fost decorata cu un sir de ocnite din caramida aparenta), construirea a doua foisoare cu scarile de acces corespunzatoare, pentru cele doua intrari principale, ca si unele repartii interioare. Acoperisul si foisoarele au fost realizate in absenta oricaror informatii concrete despre forma lor anterioara (Gh.Gh.Lupu :1913, p. 192-193).
CATALINA MIHALACHE
Bibliografie :
AGRIGOROAIE, Elida Legende din Moldova. Locuri si legende, Editura Sport-Turism, Bucuresti,1984,
BALS, G. Bisericile moldovenesti din veacurile al XVII-lea si al XVIII-lea, Bucuresti, Institutul de Arte Grafice „E.Marvan”, 1933
BADARAU, Dan; CAPROSU, Ioan Iasii vechilor zidiri. Pana la 1821, ed. a II-a, revazuta, Iasi, Casa Editoriala Demiurg, 2007
BALTUTA, Mitrofan (ierodiacon), Tipografia greaca de la Manastirea Cetatuia, in „Mitropolia Moldovei si Sucevei” an XLVIII, nr.7-8, iulie-august 1972, p.577-588
BOGDAN, N.A. Orasul Iasi. Monografie istorica si sociala, ilustrata, retiparire a editiei a II-a (din 1913), Iasi, Editura Tehnopress, 2004
DRAGHICEANU,Virgil Cetatuia din Iasi, in „Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice”, anul VI, 1913, p.145-179
GRIGORAS, Nicolae Manastirea Cetatuia, Iasi, Editura Mitropoliei Moldovei si Sucevei, 1977
GRIGORAS, Nicolae, Duca Voda cel Batran. Infaptuirile sale culturale, in „Mitropolia Moldovei si Sucevei” an XLVIII, nr.7-8, iulie-august 1972, p.525-545
LUPU, Gh. Gh. Note arhitectonice, in „Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice”, anul VI, 1913, p.180-194
NACU, Vasile (arhitect) Manastire Cetatuia – monument istoric de arta, in „Mitropolia Moldovei si Sucevei” an XLVIII, nr.7-8, iulie-august 1972, p.566-571
NECULCE, Ion Letopisetul Tarii Moldovei si O sama de cuvinte, text stabilit de Iorgu Iordan, ed.II-a, Bucuresti, Editura de stat pentru literatura si arta, 1959
PORCESCU, Scarlat (preot) Mentiuni literare despre sau in legatura cu Manastirea Cetatuia, „Mitropolia Moldovei si Sucevei” an XLVIII, nr.7-8, iulie-august 1972, p.588-600
revenire pe pagina de ansamblu |