| descriere | | Biserica « Sf.Apostoli Petru si Pavel »
Toponimicul « Cetatuia »
Apare in documente inca de la inceputul secolului al XVII-lea. Desi s-a vorbit uneori despre o posibila existenta anterioara a unei biserici aici, nu exista dovezi ca ar existat o astfel de constructie anterioara ctitoriei lui Duca-Voda (N.Grigoras:1977, p.15). Denumirea se referea, poate, la un vestigiu de fortificatie mai veche, neatestata insa prin alte dovezi (N.Grigoras:1977, p.21). Se stie ca aici nu a fost domeniu domnesc. Pentru a putea construi in acest loc, unde erau vii, gradini, livezi sau padure, Duca voda a adunat timp de cativa ani bucatile de teren necesare, cumparand sau facand schimb cu proprietarii din zona (N.Grigoras:1977, p. 15-16).
Constructia
Zidita, dupa cum se spune in cronici, intre anii 1669-1672, de catre domnitorul Georghe Duca, zis si cel Batran (1665-1666, 1668-1672,1678-1683), urmeaza aproape acelasi plan ca si biserica Trei Ierarhi, cu care de altfel se si aseamana. Are unele asemanari si cu biserica de la Galata (N.A.Bogdan:2004, p. 455). Dar manastirea nu a avea cum sa fie complet terminata in 1672, asa cum spune inscriptia in limba greaca, pictata deasupra usii de la intrarea in pronaos. Aceasta intarziere s-a datorat mai ales rascoalei care l-a alungat pe domnitor din tara, in decembrie 1671. In anul urmator, au continuat luptele cu rasculatii, apoi a avut loc concentrarea in Moldova a trupelor otomane care se pregateau sa atace Polonia, ceea ce a solicitat cu precadere domnia, in detrimentul constructiei (N.Grigoras:1977, p.24). In 1675, inca mai erau necesare « lucrari de infrumusetare » la manastire fiind vorba, probabil, de finisarea unor constructii si de pictura (N.Grigoras:1977, p.24-25). Asemanarea cu biserica manastirii Trei Ierarhi se vede mai ales in proprotiile genrale si in planul constructiei. Forma boltirilor, impodobirea altarului si a niselor sepulcrale sunt insa mai putin incarcate, iar decoratia exterioara este incomparabil mai simplificata (G.Bals:1933, p.200). Fiind mai simpla, poate sa fie insa considerata si mai bine proportionata sau chiar mai eleganta decat celebrul sau model. Intre particularitatile bisericii de la Cetatuia notam si faptul ca sub altar se afla o tainita spatioasa, cu pereti din piatra (N.Grigoras:1977, p.38). In incinta se mai aflau un « palat » domnesc, chilii, « incaperile Darabanilor si Seimenilor de garda », baia si grajdurile domnesti, localul tipografiei (N.A.Bogdan, p. 455). Pentru manastire s-au facut si doua clopote, aflate in curtea bisericii, comandate la Danzig si la Brasov, ambele realizate in 1669 (N.Grigoras :1977, p. 21-22). Pictura din timpul lui Duca Voda a fost executata de mesterii aromani din Enina, Mihai Dima si Gheorghe, ajutati si de localnici precum zugravii Nicolae si Stefan, care au lucrat, probabil, ca ucenici, la Trei Ierarhi (N.Grigoras:1977, p.41). Peste ea s-a suprapus un alt strat, din 1842. Inscriptiile icoanelor erau in greceste, iar « zugravul insusi pare ca si-a fixat chipul pe pareti, intr-un costum greco-arnautesc » (N.A.Bogdan :2004, p.455). Pe peretele vestic al pronaosului, in dreapta intrarii, a fost pictat portretul citorului cu familia sa : Duca Voda, sotia Anastasia, Doamna Ecaterina (probabl soacra lui), fiul sau Constantin (care va domni intre anii 1693-1695 si 1700-1703), fiica sa Elena (viitoarea sotie a cronicarului Nicolae Costin), fiica sa Maria, alaturi de un alt copil, al carui nume nu se poate descifra (N.Grigoras :1977, p.49-50).
Morminte princiare
Intr-o nisa din partea de sud a bisericii se afla mormantul fiicei ctitorului, Maria, ingropata in 1672. In parte opusa, se afla o alta nisa, cu o piatra de mormant pe care se afla inscriptionat numele lui Duca voda si anul 1679 (N.A.Bogdan :2004, p. 455). In 1693, Constantin Duca a adus in tara osemintele parintelui sau Gh.Duca, de la Lwow, acolo unde a murit in 1685, ingropandu-l « cu mare cinste » in biserica de la Cetatuia (N.Grigoras:1972, p.537), fara a-i pune insa o piatra funerara. Cercetarile arheologice din 1933 au confirmat exisenta unor ramasite pamantesti aici. Nisa din peretel nordic a fost gasita goala. Poate ca era pregatita pentru Doamna Anastasia (N.Grigoras : 1977, p.71). In afara de fiica sa Maria, Duca voda a mai inhumat aici pe fratele sau Saul si pe fiul lui Ionita (N.Grigoras :1977, p.72).
Bibliografie :
AGRIGOROAIE, Elida Legende din Moldova. Locuri si legende, Editura Sport-Turism, Bucuresti,1984,
BALS, G. Bisericile moldovenesti din veacurile al XVII-lea si al XVIII-lea, Bucuresti, Institutul de Arte Grafice „E.Marvan”, 1933
BADARAU, Dan; CAPROSU, Ioan Iasii vechilor zidiri. Pana la 1821, ed. a II-a, revazuta, Iasi, Casa Editoriala Demiurg, 2007
BALTUTA, Mitrofan (ierodiacon), Tipografia greaca de la Manastirea Cetatuia, in „Mitropolia Moldovei si Sucevei” an XLVIII, nr.7-8, iulie-august 1972, p.577-588
BOGDAN, N.A. Orasul Iasi. Monografie istorica si sociala, ilustrata, retiparire a editiei a II-a (din 1913), Iasi, Editura Tehnopress, 2004
DRAGHICEANU,Virgil Cetatuia din Iasi, in „Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice”, anul VI, 1913, p.145-179
GRIGORAS, Nicolae Manastirea Cetatuia, Iasi, Editura Mitropoliei Moldovei si Sucevei, 1977
GRIGORAS, Nicolae, Duca Voda cel Batran. Infaptuirile sale culturale, in „Mitropolia Moldovei si Sucevei” an XLVIII, nr.7-8, iulie-august 1972, p.525-545
LUPU, Gh. Gh. Note arhitectonice, in „Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice”, anul VI, 1913, p.180-194
NACU, Vasile (arhitect) Manastire Cetatuia – monument istoric de arta, in „Mitropolia Moldovei si Sucevei” an XLVIII, nr.7-8, iulie-august 1972, p.566-571
NECULCE, Ion Letopisetul Tarii Moldovei si O sama de cuvinte, text stabilit de Iorgu Iordan, ed.II-a, Bucuresti, Editura de stat pentru literatura si arta, 1959
PORCESCU, Scarlat (preot) Mentiuni literare despre sau in legatura cu Manastirea Cetatuia, „Mitropolia Moldovei si Sucevei” an XLVIII, nr.7-8, iulie-august 1972, p.588-600
Cătălina Mihalache cercetător ştiinţific, Institutul de Istorie "A. D. Xenopol"
revenire pe pagina de ansamblu
|