| descriere | | Istorie
Realizată din bronz, statuia lui Alexandru Ioan Cuza a fost dezvelită pe 27 mai 1912. Au participat regele Carol I, principele Ferdinand. (Lucian Vasiliu, Olga Rusu, Ioan Holban, Constantin-Liviu Rusu: 1995, Constantin-Liviu Rusu, Olga Rusu: 2000, p. 44). Este opera sculptorului Raffaello Romanelli. (Rusu, Constantin-Liviu, Holban, Ioan: 1994, p. 74). Pentru Carol I vizita la Iaşi, prilejuită de inaugurarea statuii lui Alexandru Ioan Cuza a fost ultima, murind peste doi ani. Este prima statuie ridicată prin subscripţie naţională. (Olga Rusu ... :2004, p. 19). Subscripţia a fost deschisă la 14 octombrie 1903, ultimele sume fiind donate în ziua de 10 aprilie 1912. În total s-au strâns 140, 989 lei si 45 de bani. (N.A. Bogdan: 2004, p. 326). Pe soclu, la baza piedestalului se află cei patru sfetnici ai lui Alexandru Ioan Cuza: Mihail Kogălniceanu, generalul Ioan Em. Florescu, Costache Negri şi
Nicolae Creţulescu. Aceste statui au fost montate pe parcursul anului 1947 de către Mario Grechi (DJIAN: 50/1947, f. 1-23). În actele primăriei Iaşi se menţionează că vor fi aduse din subsolul Facultăţii de Drept. Pe fiecare latură se află căte o coroană din foi de stejar turnate în bronz; trei dintre ele au date care au marcat destinul domnitorului: 5/24 ianuarie 1859, mai 1864, 11 februarie 1866. Pe ultima latura se află coroana ţării. şi coroanele au fost montate în acelaşi timp cu sfetnicii lui Alexandru Ioan Cuza.
Memorie
Despre artist se spune că venea deseori la Iaşi pentru a urmări evoluţia lucrărilor. „Noctambul şi chefliu, el legase prietenii cu unii localnicicare, ca şi dânsul, erau entuziaşti degustători ai minunatelor vinuri moldoveneşti” (Vasile Panopol: 2000, p. 85). Ideea ridicării unei statui în memoria lui Alexandru Ioan Cuza a prins contur după apariţia sintezei lui A.D. Xenopol, Domnia lui Cuza Vodă. Andi Mihalache încearcă să explice, şi, reuşeşte convingător, raţiunea participării lui Carol I la festivităţi: „Prin dezvelirea statuii de la Iaşi, România lui Carol I accepta o schimbare a începutului fondator, mutat, cu generozitate, din 1866, când debutase domnia lui Carol I, în 1859, când Cuza urca pe tronul celor două ţări unite” (Andi Mihalache: 2007, p. 158). Presa vremii şi documentele de arhivă dezvăluie disputele dintre partidele politice în privinţa oportunităţii amplasării monumentului. N.A. Bogdan îl considera „cel mai măreţ şi impunător monument statuar ce avem astăzi în Iaşi” (N.A. Bogdan: 2004, p. 325).
Bibliografie:
Bogdan, N.A., Oraşul Iaşi. Monografie istorică şi socială ilustrată, Iaşi, Tehnopress, 2004.
Herovanu, Eugen, Oraşul amintirilor, Bucureşti, Editura Minerva, 1975.
Ifitmi, Sorin, Iaşii în bronz şi marmură. Memoria statuilor, în „Xenopoliana”, XI, 2003, nr. 3-4.
Mihalachi, Andi, Mănuşi albe, mănuşi negre. Cultul eroilor în vremea Dinastiei Hohenzollern, Cluj-Napoca, Editura Limes, 2007.
Ostap, Constantin, Monumentele ieşene ale celor trei Uniri, în Monumentul, (coordonatori Silviu Văcaru şi Aurica Ichim), Iaşi, Editura Trinitas, 2005.
Ostap, Constantin, Mitican Ion, Primăria Municipiului Iaşi. Pagini de istorie, evocări, legende, Iaşi, Tehnopress, 2001.
Panopol, Vasile, Pe uliţele Iaşului, Bucureşti, Editura Alfa, 2000.
Podoleanu, Georgeta, Sculptorul Raffaello Romanelli şi oraşul Iaşi, în „Ioan Neculce”. Buletinul Muzeului de Istorie a Moldovei (serie nouă), 1995.
Rusu, Constantin-Liviu, Rusu, Olga, Souvenir de Iassy, Iaşi, Editura Erota, 2000.
Rusu, Constantin-Liviu; Holban, Ioan; Caproşu Ioan; Vacariu Dumitru; Vasiliu, Lucian, Iaşi, Iași, Editura Cronica, 1994.
Rusu, Olga, Lăcătăşu, Viorela, Rusu, Constantin-Liviu, Codrin Lăcătuşu, Iaşi-chipuri în bronz, marmură şi piatră, Iaşi, Editura Vasiliana `98, 2004.
Vasiliu, Lucian, Rusu, Olga, Holban, Ioan, Rusu, Constantin-Liviu, Prin Iaşii de odinioară-100 cărţi poştale ilustrate şi comentate, Iaşi, Casa de
Presă-Editură „Cronica”, 1995, nenumerotată.
Documente inedite:
DJANI, Fond Primăria Municipiului Iaşi, dosar 50/1947, f. 1-23.
DJANI, Fond Primăria
ALEXANDRU ISTRATE cercetător ştiinţific, Institutul de Istorie "A. D. Xenopol"
revenire la prima pagina
|