| descriere | | Biserica Sf. Teodori, cu hramurile Sf. Teodor Tiron (17 februarie) şi Sf. Teodor Stratilat (8 februarie)
Istorie:
La început, s-a crezut că edificiul a fost construit de Istrate Dabija Vodă(1661-1665) şi doamna sa, Dafina(Bogdan: 230) Descifrând însă inscripţiile slavone de pe două icoane vechi(1902), Gh. Ghibănescu arăta că pe locul actualului aşezământ existase un altul din lemn, ridicat, se pare, în timpul domnitorului mai sus amintit, chiar de donatorii acelor odoare: marele vornic al Ţării al Ţării de Sus, Solomon Bârlădeanul şi soţia sa Maria(Bogdan: 230). Nu avem izvoare care să ateste sigur acest fapt. Totuşi, biserica exista în iunie 1669, căci un document de la acea dată îl menţiona pe Gligor, preot al respectivului lăcaş(Caproşu: 374). Un altul îl pomenea, la 7 iunie 1797, pe „popa Toader de la Sf. Teodor”(Iftimi: 218-219). Biserica din lemn a ars în 1735 şi în 1760, fiind construită imediat una din piatră(1761?), pe cheltuiala călugăriţei Sofia, fostă soţie a răposatului Constandin Tudori şi fiică a jitnicerului Iordache Vârnav(Bogdan: 230-231; Caproş: 374-375).Ori de câte ori vorbim de acest aşezământ, nu putem uita de „Pomelnicul ctitorilor...”, care acoperă perioada 1 martie 1842-17 august 1858(Iftimi: 221). Este un repertoriu al marilor familii din acea epocă(păstrat la Arhivele Naţionale din Iaşi), extrem de valoros pentru cercetătorii istoriei şi memoriei sociale de la începuturile modernităţii noastre. Unele pomelnice de familie conţin inclusiv acei membri care, călugărindu-se, nu mai erau de obicei incluşi în arborele genealogic(Iftimi: 234-235). Importantă pentru istoria culturii noastre este şi colecţia de minee tipărite la Râmnicu Vâlcea(1779-1780), cu diferite însemnări (despre un eveniment sau altul), lăsate de persoanele care le răsfoiau(Erhan: 172).
Memoria locului:
- Hramul acestei biserici este rar întâlnit în Moldova. Deşi tradiţia acreditează existenţa a doi sfinţi diferiţi, s-a stabilit, totuşi, că este vorba de un singur sfânt, în două ipostaze diferite: Tiron, semnificând „Recrutul”, iar Stratilat însemnând „Generalul”(Ifitimi: 218). În iconografia occidentală, Sf. Teodor este înfăţişat de obicei cu o torţă din cauză că ar fi incendiat templul zeiţei Cibele(Iftimi: 219).
- N.A. Bogdan vorbea de una din tradiţiile acestui aşezământ: „...biserica Sf.Teodori îşi serbează hramul nu la diferiţii Sfinţi Teodori ce sunt înscrişi în calendarele comune, ci totdeauna în prima sâmbătă din postul mare...”(N.A.Bogdan: 231).
- Se cred că patru icoane realizate de Grigore Zugravul în 1665, care ar fi făcut parte din catapeteasma vechii biserici din lemn(Erhan:171).
- Biserica Sf. Teodori este semnficativă pentru circulaţia mai multor modele culturale, în alcătuirea ei semnalându-se influenţe baroce, moldoveneşti, turceşti, munteneşti(Balş: 241). În Iaşi, arhitecturi asemănătoare cu cele de la biserica Sf. Teodori mai întâlnim la Sf. Gheorghe, Curelari şi Talpalari(Cihodaru, Platon: 351). Iar modul de ornamentare a ferestrelor prezintă evidente influenţe de la Golia (Balş: 241). Imaginea bisericii Sfinţii Teodori este reprezentativă pentru stilul compozit al ultimului sfert de veac XVIII, el fiind ulterior înlocuit de tendinţele clasicizante(Balş: 241).
- Pe un clopot de la Sf. Tedori se află inscripţia: „Vasile Rusăt hatman l-am afierosit la biserica sfântului Marelui Mucenic Teodor şi s-au lucrat de Mihail ierodiacon ot Putna, văleat 1767”(Iftimi: 220).Rust locuia pe Uliţa Hagioaiei(actualul Bd. Independenţei), în clădirea care găzduieşte astăzi Muzeul de Ştiinţe Naturale(Iftimi:220).
- Biserica a fost lovită de o bombă în 1944, fiind reparată în 1952. Din păcate, cu acest prilej, interiorul a fost zugrăvit într-un mod iresponsabil, destructiv(Caproşu: 375).
Bibliografie:
Balş, Gheorghe, Bisericile moldoveneşti din veacurile al XVII-lea şi al XVIII-lea, Bucureşti, Institutul de arte grafice „E.Marvan”, 1933.
Bădărău, Dan, Caproşu, Ioan, Iaşii vechilor zidiri, Iaşi, Casa Editorială Demiurg, 2007.
Cihodaru Constantin, Platon Gheorghe, Istoria oraşului Iaşi, Iaşi, Junimea, 1980.
Erhan, Viorel, Mănăstiri şi biserici din oraşul Iaşi şi împrejurimi, Iaşi, Ed.Tehnopress, 2003.
Iftimi, Sorin, Cercetări privitoare la istoria bisericilor ieşene, Iaşi, Ed. Trinitas, 2008.
Andi Emanuel Mihalache cercetător ştiinţific, Institutul de Istorie "A. D. Xenopol"
revenire la prima pagina
|