| descriere | | Biserica armenească, cu hramul Adormirea Maicii Domnului (15 august)
Istorie:
Despre această biserică aveam o singură informaţie certă, aceea că a fost restaurată în 1803(Bogdan: 240). Inscripţia găsită în transept („...Cu mila lui Dumnezeu, prin stăruinţa părintelui Iacob, a hagiului Makar. E.K.R. 1395”), pe o cărămidă veche, a dat naştere multor discuţii, fără a clarifica efectiv biografia monumentului(Caproşu: 42). Ţinându-se cont că armenii nu utilizau calendarul iulian sau gregorian şi că nu aveau şansa de a-l deprinde de la localnici, care nu îl utilizau nici ei, respectiva însemnare este considerată un fals, menit, totuşi, să întărească un adevăr: acela că armenii construiseră în Iaşi o biserică (cu hramul Adormirea Maicii Domnului) încă din secolul XIV(Balş: 51; Caproşu:43). Ea exista, se pare, în anii 1583-1586, când trezea atenţia unui călător străin (Caproşu:43). Biserica are trei clopote, dintre care două sunt datate: unul mic, cu o inscripţie latină din 1607, un altul mai mare, cu o însemnare în slavonă din 1887 (Erhan: 321). A suferit reparaţii şi restaurări în repetate rânduri: 1732, 1803 (din temelie), 1929-1932 şi 1946, degradată fiind de bombardamentele din timpul celui de-al doilea război mondial (Erhan: 321).
Memoria locului:
- Tradiţia spune că biserica Sf. Sava, din imediata apropiere, s-ar fi ridicat pe locul unui templu armean acaparat de ortodocşi (Bogdan: 212, 238).
- A mai existat o biserică armenească în strada Cizmăriei, cu hramul Sf. Grigorie, arsă în 1827 (Bogdan: 240). Există dovezi că domnitorii Mihail Racoviţă, Nicolae Alexandru Mavrocordat şi Dimitrie Cantemir acordau clerului armean de la cele două biserici confirmări pentru scutirile de dări (Chelcu:63)
- Un vechi cimtir armean se afla, pe la 1830-1832, în spatele Bisericii Vulpii, adică în Ţicău, fiind însă destinat celor morţi în urma unor epidemii, şi care nu puteau fi îngropaţi pe la bisericile din oraş (Bogdan: 241).
Bibliografie:
Balş, Gheorghe, Bisericile moldoveneşti din veacurile al XVII-lea şi al XVIII-lea, Bucureşti, Institutul de arte grafice „E.Marvan”, 1933.
Bădărău, Dan, Caproşu, Ioan, Iaşii vechilor zidiri, Iaşi, Casa Editorială Demiurg, 2007.
Bogdan, Nicolae Andriescu, Oraşul Iaşi. Monografie istorică şi socială, ilustrată, Iaşi, Ed. Tehnopress, 1997.
Chelcu, Marius, O biserică şi o comunitate: armenii din Iaşi, în Monumentul. Istorie. Arheologie. Restaurare. Conservare, Iaşi, Editura Junimea, 2002.
Erhan, Viorel, Mănăstiri şi biserici din oraşul Iaşi şi împrejurimi, Iaşi, Ed. Tehnopress, 2003.
Andi Emanuel Mihalache, cercetător şt., Institutul de Istorie "A. D. Xenopol"
revenire la prima pagina
|