| descriere | | Biserica Albă, cu hramul Schimbarea la Faţă (6 august)
Istorie:
O găsim la marginea fostului Târg al Făinii, astăzi stradela Albă (Dascălu:44). Exista înainte de 1682, dar nu îi cunoaştem ctitorul (Bogdan: 224). În forma ei actuală, este o construcţie refăcută la 1750 de preotul Velişco şi de breasla târgoveţilor (Erhan: 167), în locul unei biserici mai vechi, din bârne, cu hramul „Naşterea Domnului” (Dascălu: 44). Modificarea hramului din Naşterea Domnului (25 decembrie) în Schimbarea la Faţă (6 august) se datorează unor posibile prefaceri(Bogdan: 224), fiind oficializată cu ocazia resfinţirii oficiate, în 1901, de mitropolitul Iosif Naniescu(Erhan: 167). Biserica a fost restaurată în anul 1885 şi a mai fost reparată în anii 1931, 1959 şi 1971, fiind pictată în perioada 1974-1978, de Constantin Călinescu(Dascălu: 44). Catapeteasma originală a fsot demontată şi predată, spre păstrare, la mănăstirea Golia, cea de acum fiind fixată în 1978(Erhan: 168).Din patrimoniul bisericii, se remarcă cele 41 de icoane(Praznice Împărăteşti) donate de Zoiţa Aramă „repaosată acolo la 1818 mai, în 14 zile...”(Erhan: 168). În 1962, biserica a fost declarată monument istoric.
Memoria locului:
- Iniţial, purtase un nume slav, Rojdestva Bojiţi(Bogdan: 224). Târgul Făinii se dezvoltase odată cu mutarea capitalei moldovene la Iaşi. Mai întâi se aşezau aici meseriaşi şi slujitori ai domniei, urmaţi apoi de diferite bresle(Bogdan: 224).
- „...numele de Biserica Albă l-a luat mai în urmă, prin faptul că va fi fost văruită toată, pe când alte biserici erau în colorul natural al pietrei şi cărămizei, sau zugravite. Să nu se confunde această biserică, cu Biserica Albă ce a fost din vechi pe locul unde se află acum Mitropolia...”.(Bogdan: 224).
- În jurul bisericii exista un cimitir, transferat în 1887 la „Eternitatea” (Erhan: 168)
- În 1975, în curtea bisericii a fost aşezată o troiţă închinată eroilor aviatori căzuţi în cel de-al doilea război mondial. În faţa troiţei se păstrează o veche piatră funerară, din cimitirul de altă dată, cu o inscripţie din care nu se mai poate descifra decât anul 1841 (Erhan: 169).
Bibliografie:
Bogdan, Nicolae Andriescu, Oraşul Iaşi. Monografie istorică şi socială, ilustrată, Iaşi, Ed. Tehnopress, 1997.
Dascălu, Nicolae; Iftimi, Sorin, Pelerin în Iaşi, Iaşi, Editura Trinitas, 2000.
Erhan, Viorel, Mănăstiri şi biserici din oraşul Iaşi şi împrejurimi, Iaşi, Ed. Tehnopress, 2003.
Andi Emanuel Mihalache cercetător ştiinţific, Institutul de Istorie "A. D. Xenopol"
revenire la prima pagina
|