| descriere | | Descrierea stării actuale : se află în proces de restaurare
Istorie:
Până la 1786, intrarea se făcea printr-o poartă în zid, plasată pe latura sudică a incintei. Poarta şi cişmelele construite la 1765 aveau un acoperiş în mijlocul căruia se afla un glob, cu o semilună deasupra. Turnul a fost zidit pornind de la construcţia masivă a celor două cişmele (Viorel Erhan:2003, p.140-141). Inscripţia de deasupra intrării, pusă sub stema domnească, atestă că turnul a fost construit la 1786 (N.A. Bogdan:2004, p.226). Construit în 1786, refăcut în 1807-1808, a fost din nou reparat în 1862. O gravură din Albumul lui J. Rey (din 1845) ne arată forma sa din acea perioadă (Aurora Fecheci, f.a., p.23). În această etapă avea trei părţi : nivelul inferior, cuprinzând bolta de intrare cu un spaţiu amenajat peste ea (din piatră masivă, netencuită, având pe laturi mici ferestruici etajate) ; deasupra acestuia, camera clopotelor (cu câte o deschidere arcuită pe fiecare latură, cu muchii teşite, decorată cu pilaştri având capitel ionic) în stil baroc; ultimul nivel, era constituit de acoperişul bulbar, de inspiraţie rusească. În 1862, acoperişul a dobândit forma de azi, iar soclul boltit a fost tencuit. Deasupra a fost montată crucea, pe care o putem vedea şi azi. Şi micile ferestre de la primul nivel au primit un chenar şi o altă formă, de cruce. Noua cupolă, în formăde culion (căciulă) este mult mai greoaie decât cea anterioară dar reflectă aceeaşi preferinţă pentru elementele arhitecturale de modă rusească (Aurora Fecheci, f.a., p.23 ; Dan Bădărău, Ioan Caproşu :2007, p.386-388). În turn se afla un rezervor de apă (Eugen Târcoveanu, Mihai Liţu, Oana Epure :2004, p.187). Până în prima jumătate a secolului XX, în turn – sau, mai curând, în construcţiile anexe lipite de turn, aşa cum mai există şi azi - au fost amenajate şi locuinţe pentru personalul auxiliar al spitalului Sf.Spiridon. De altfel, şi în alte clădiri din incintă se aflau astfel de locuinţe. La mijlocul anilor ᾿30, în diferite clădiri ale spitalului erau în total, 77 de camere, în care erau cazaţi 75 de salariaţi (Eugen Târcoveanu, Mihai Liţu, Oana Epure :2004, p. 161). În 1936, s-au făcut unele reparaţii la turnul-clopotniţă. Cu acest prilej, s-a iscat o dispută, provocată de recomandarea Comisiei monumentelor istorice (al cărei preşedinte era atunci Nicolae Ioga) de a se înlătura stratul de tencuială ce acoperea o presupusă formă originară, mai arhaică, a construcţiei. Trebuiau astfel „curăţite” toate părţile turnului: „arcurile bolţii de la intrare, picioarele lor, cadrele ferestrelor, cornişele, pilaştrii faţadei şi contraforţii cu copertinele” (dosar 1401/1936, fila 51). Dar intervenţia Comisiei a întâlnit o opoziţie fermă, argumentată istoric şi estetic, însoţită chiar de reproşuri la adresa modului în care s-a dispus refacerea altor monumente din Iaşi, cum ar turnul de la Golia (dosar 1401/1936, fila 52 verso). Argumentul principal a fost acela că „jupuirea” construcţiei de tencuială ar fi scos la iveală doar „bolovani în formă brută”. Acest rezultat era, în mod sigur, diferit de intenţia constructorul iniţial care, dacă ar fi dorit o altfel de faţadă, ar fi putut folosi, de la început, piatra fasonată (dosar 1401/1936, fila 52 faţă-verso). Sub acoperiş se află, încă din secolul XIX, ceasurile cu cadran circular, câte unul pe fiecare latură. Intrarea este încadrată de doi contraforţi masivi. Turnul a fost reparat în 1976 (Viorel Erhan:2003, p.142).
Bibliografie:
BĂDĂRĂU, Dan; CAPROŞU, Ioan Iaşii vechilor zidiri. Până la 1821, ed. a II-a, revăzută, Iaşi, Casa Editorială Demiurg, 2007
BOGDAN, N.A. Oraşul Iaşi. Monografie istorică şi socială, ilustrată, retipărire a ediţiei a II-a (din 1913), Iaşi, Editura Tehnopress, 2004
DIRECŢIA JUDEŢEANĂ A ARHIVELOR STATULUI, IAŞI, fond „Epitropia Generală a Casei Spitalelor «Sf. Spiridon», Iaşi (1824-1948)”, dosar 1402/1936.
ERHAN, Viorel, Mănăstiri şi biserici din oraşul Iaşi şi împrejurimi, Iaşi, Ed. Tehnopress, 2003
FECHECI, Aurora, Monumente arhitectonice ieşene. Stiluri şi cronologie, Iaşi, Editura Cariatide, f. a.
TÂRCOVEANU, Eugen; LIŢU, Mihai; EPURE, Oana, Epitropia „Sfântului Spiridon” Iaşi. De la origini la glorie, desfiinţare şi noi începuturi , Iaşi, Editura Scripta Manet, 2004, vol.II
Cătălina Mihalache cercetător ştiinţific, Institutul de Istorie "A. D. Xenopol"
revenire la pagina de ansamblu |