| descriere | | Biserica Sf. Ioan Zlataust din Iaşi, cu hramul Sf. Ioan Gură de Aur (13 noiembrie) şi Sf. Mucenic Teodor Tiron (17 februrie)
Istorie:
În perioda august 1563-martie 1564, Ştefan Tomşa I construia o bisericuţă din lemn, cu temelia din piatră. Aceasta se deteriora însă cu vremea, pe fundaţia ei reapărând în secolul XVII alta, zidită de Gheorghe Duca, în timpul celei de-a treia domnii (Caproşu: 42). Care erau însă motivaţiile noului ctitor? Finalizând în iunie 1672 marea lui operă, Cetăţuia, Gheorghe Duca ţinea să îi ofere drept mitoc bogata mănăstire Hlincea, deşi ctitorii acesteia, Maria, fiica lui Petru Şchiopul şi soţul ei Zotu Tzigara o închinaseră mănăstirii Andriano, de la Arghiro Castro-Rumelia(Grigoraş: 282). Trebuind să dea ceva în schimb, a ridicat în 30 de zile biserica Zlataust, hărăzind-o, evident, grecilor pe care îi păgubise(Grigoraş: 282). Dar nu făcea acest lucru în 1683, după cum pretinde pisania de la biserica Zlataust, ci la sfârşitul lui 1682. În 1683, nu ar fi fost posibil deorece ştim că la 20 aprilie părăsea Iaşii, fiind obligat să însoţească armatele otomane la asediul Vienei(Neculce: 267). La întoarcerea din război, în localitatea Domneşti, era atacat de polonezi şi luat prizonier(decembrie 1683). Murea la scurtă vreme în captivitate(Grigoraş: 281). Un alt fapt bizar este acela că pisania îl pomeneşte şi pe fiul lui Gheorghe Duca, numit Constantin, împreună cu soţia lui Maria, fiică a lui Constantin Brâncoveanu. Dar în 1682, băiatul nu avea decât 6-7 ani, el căsătorindu-se abia în anul când devenea domn, 1693. Deducem aşadar că pisania era pusă abia la un deceniu după construirea lăcaşului, când Constatin era într-adevăr însurat cu Maria(Grigoraş: 279). În vechiul pridvor, mai precis pe peretel nordic, se află portretele votive ale ctiotrului Gh. Duca(cu macheta bisericii pe care o închină lui Hristos), al soţiei sale Anastasia, al celor treii fiice şi al fiului Constantin(Erhan: 119).
Memoria locului
În interiroul bisericii, lângă firida numită proscomidie, găsim un pomelnic care începe cu Eustratie Dabija Vodă şi Ecaterina Doamna(Bogdan: 220; Balş: 211).
În pridvorul adăugat vedem un monument funerar aparţinând vornicului Georgi Romalo(m.1858), soţiei sale, Emilu Max şi altor membri ai familiei: Maria Romalo, născută Rosetti(m.1838), Alexandru Romalo, Ecaterina Romalo, Pulcheria Max, născută Romalo(m.1875) şi Ecaterina Max (m.1867)(Erhan: 119).
O altă necropolă este marcată printr-o piatră funerară datată 1877. Este mormântul lui Ilii Burki-Zmău(m.1860) şi al altor membri ai familiei: Elena Burki, născută Racoviţă(m.1850) şi Alexandru Burki(m.1870)(Erhan: 119).
Biserica Sf. Ioan Gură de Aur a dat şi numele uliţei din apropiere, de aceasta legându-se unul din romanele lui Ionel Teodoreanu, Fata din Zlataust, apărut în 1931(Ciobanu: 224-225).
Cu ocazia unor săpături din 1968, era descoperit lângă zidul de nord al bisericii, mormântul celebrului cântăreţ şi cobzar, Barbu Lăutarul, pe numele lui adevărat Barbu Muntean(1780-1860)(Erhan: 120).
Bibliografie
Bădărău, Dan, Caproşu, Ioan, Iaşii vechilor zidiri, Iaşi, Casa Editorială Demiurg, 2007.
Ciobanu, Nicolae, Ionel Teodoreanu. Viaţa şi opera, Bucureşti, Ed. Minerva, 1970.
Erhan, Viorel, Mănăstiri şi biserici din oraşul Iaşi şi împrejurimi, Iaşi, Ed. Tehnopress, 2003.
Grigoraş, Nicolae, Biserica Sf. Zlataust din Iaşi, în „Mitropolia Moldovei şi Sucevei”, an XXXIX, nr. 5-6, mai-iunie, 1963, p. 277-286.
Neculce, Ion, Letopiseţul Ţării Moldovei şi O samă de cuvinte, ediţie îngrijită de Gabriel Ştrempel, Bucureşti, Ed. Minerva, 1982.
Andi Emanuel Mihalache cercetător ştiinţific, Institutul de Istorie "A. D. Xenopol"
revenire la prima pagina |