| descriere | | Istoric:
Mircea Ciubotaru (2006) consideră ca inconsistente argumentele pentru existenţa unei Curţi domneşti a lui Ştefan cel Mare la Cotnari. Amplasamentul este prea aproape de curtea de la Hârlău (la doar o oră de mers cu calul). Actele domneşti emise la Cotnari, din 1454 şi apoi mai ales în sec. XVII, nu presupun obligatoriu existenţa unei Curţi domneşti aşezate.
Biserica Cv. Paraschiva, fără pisanie şi nemenţionată în documentele mai vechi, poate fi foarte bine de sec. XVI-XVII. Pivniţa păstrată aici putea să fie construită pentru depozitarea vinăriciului Domniei, de vreun dregător domnesc sau de către vreo mănăstire care avea proprietăţi mai întinse la Cotnari. Podurile de Piatră de la Zlodica şi Cârjoaia au fost construite, mult mai probabil, de către târgoveţii din Cotnari, pentru transportul mărfurilor lor, şi nu de către Domnie.
Bibliografie:
N. Stoicescu, Repertoriul, p. ...[...]; Repertoriul monumentelor şi obiectelor de artă din timpul lui Ştefan cel Mare, Bucureşti, 1958, p. 231; V. Chirica, Cotnari – repere istorico-arheologice, în „Gazeta Podgorenilor”, serie nouă, VIII, 2004, nr. 78, martie, p. 8 [mai ales despre dealul Catalina]; Mircea Ciubotaru, în Pongoria Cotnari, coord. Valeriu D. Cotea, Bucureşti, Ed. Academiei Române, 2006, p. 60-61.
Dosare şi rapoarte în arhive: Al. Andronic, Ruinele de la Hârlău şi Cotnari, arhivele Naţionale Iaşi, Fond personal Al. Andronic, nr. 15 (manuscris).
SORIN IFTIMI muzeograf, specialist, Complexul Muzeal National "Moldova"
revenire la prima pagina
|