ORDONANTA nr. 43 din 30 ianuarie 2000 (*republicata*)
privind protectia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes national*)
EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 951 din 24 noiembrie 2006
_____________
*) Republicata in temeiul art. IV din Legea nr. 258/2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes national, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 603 din 12 iulie 2006, dandu-se textelor o noua numerotare.
Ordonanta Guvernului nr. 43/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 378/2001, a fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 352 din 26 aprilie 2005.
CAP. I
Dispozitii generale
ART. 1
Prezenta ordonanta reglementeaza regimul juridic general al descoperirilor si al cercetarii arheologice, precum si protejarea patrimoniului arheologic, parte a patrimoniului cultural national.
ART. 2
(1) In intelesul prezentei ordonante:
a) regimul juridic general al descoperirilor si al cercetarii arheologice cuprinde ansamblul de masuri juridice, administrative, financiar-fiscale si tehnice menite sa asigure prospectarea, identificarea, decopertarea, inventarierea, conservarea si restaurarea, asigurarea pazei, intretinerea si punerea in valoare a bunurilor arheologice, precum si a terenurilor in care se gasesc acestea, in vederea cercetarii sau, dupa caz, clasarii acestora ca bunuri culturale mobile ori ca monumente istorice;
b) patrimoniul arheologic reprezinta ansamblul bunurilor arheologice care este format din:
1. siturile arheologice inscrise in Repertoriul arheologic national, cu exceptia celor distruse ori disparute, si siturile clasate in Lista monumentelor istorice, situate suprateran, subteran sau subacvatic, ce cuprind vestigii arheologice: asezari, necropole, structuri, constructii, grupuri de cladiri, precum si terenurile cu potential arheologic reperat, definite conform legii;
2. bunurile mobile, obiectele sau urmele manifestarilor umane, impreuna cu terenul in care acestea au fost descoperite;
c) prin cercetare arheologica se intelege ansamblul de masuri avand caracter stiintific si tehnic, menite sa asigure prospectarea, identificarea, decopertarea prin sapaturi arheologice, investigarea, recoltarea, inregistrarea si valorificarea stiintifica, inclusiv publicarea, patrimoniului arheologic;
d) cercetarile arheologice sistematice sunt cercetarile de intindere si durata, executate conform unui proiect de cercetare multianual;
e) cercetarile arheologice preventive sunt:
1. determinate de lucrarile de construire, modificare, extindere sau reparare privind cai de comunicatie, dotari tehnico-edilitare, inclusiv subterane si subacvatice, excavari, exploatari de cariere, constructia de retele magistrale, amenajari pentru imbunatatiri funciare, retele de telecomunicatii, amplasarea de relee si antene de telecomunicatii, lucrari de cercetare si de prospectare a terenurilor - foraje si excavari - necesare in vederea efectuarii studiilor geotehnice, amplasarea balastierelor si a sondelor de gaze si petrol, precum si orice alte lucrari care afecteaza suprafata solului si subsolul, in zonele cu patrimoniu arheologic reperat, indiferent daca se executa in intravilanul sau extravilanul localitatilor si indiferent de forma de proprietate a terenului;
2. intreprinse in zonele cu patrimoniu arheologic cunoscut si cercetat, precum si cele care sunt determinate de lucrarile de restaurare partiala sau totala a monumentelor istorice, desfasurate potrivit legislatiei in vigoare privitoare la protejarea monumentelor istorice;
f) prin descoperire arheologica se intelege evidentierea, prin intermediul sapaturilor arheologice, a vestigiilor, obiectelor si urmelor manifestarilor umane, care constituie marturii ale epocilor si civilizatiilor disparute;
g) prin descoperire arheologica intamplatoare se intelege evidentierea de bunuri de patrimoniu arheologic ca urmare a actiunii factorilor naturali sau a actiunilor umane, altele decat cercetarea arheologica atestata;
h) prin zona cu patrimoniu arheologic cunoscut si cercetat se intelege terenul in care, ca urmare a cercetarii arheologice, au fost descoperite bunuri din categoria celor prevazute la lit. b);
i) prin sit arheologic declarat zona de interes national se intelege zona de interes arheologic prioritar care se instituie asupra teritoriului ce cuprinde siturile arheologice ale caror cercetare stiintifica, protejare si punere in valoare sunt de importanta exceptionala pentru istoria si cultura nationala, prin marturiile materiale, bunurile mobile sau imobile care fac parte ori sunt propuse sa faca parte din categoria Tezaur al patrimoniului cultural national mobil sau, dupa caz, din categoria monumentelor istorice aflate in Lista patrimoniului mondial;
j) prin zona cu patrimoniu arheologic reperat se intelege terenul delimitat conform legii, in care urmeaza sa se efectueze cercetari arheologice pe baza informatiilor sau a studiilor stiintifice care atesta existenta subterana ori subacvatica de bunuri de patrimoniu arheologic, susceptibile sa faca parte din patrimoniul cultural national; pana la finalizarea cercetarii arheologice si luarea masurilor corespunzatoare de protectie si punere in valoare a descoperirilor arheologice, zonele de protectie a siturilor arheologice sau istorice, instituite conform legii, sunt totodata si zone cu potential arheologic reperat;
k) prin zona cu potential arheologic evidentiat intamplator se intelege terenul in care existenta bunurilor de patrimoniu arheologic s-a evidentiat, in mod neprevazut, ca urmare a:
1. actiunilor umane, altele decat cercetarea arheologica atestata, cum ar fi: lucrari de constructii, lucrari de prospectiuni geologice, inclusiv teledetectie, lucrari agricole, precum si alte tipuri de lucrari si cercetari efectuate subteran sau subacvatic;
2. actiunilor factorilor naturali, cum ar fi: seisme, alunecari de teren, inundatii, eroziunea solului si altele, si in cazul carora este necesara o cercetare arheologica in vederea inregistrarii si valorificarii stiintifice a acestora.
(2) Cercetarile arheologice preventive sunt parte componenta a strategiilor de dezvoltare durabila, economico-sociala, turistica, urbanistica si de amenajare a teritoriului, la nivel national si local.
(3) Normele privind procedurile si standardele arheologice se instituie prin ordin al ministrului culturii si cultelor in conformitate cu prevederile prezentei ordonante si se aplica tuturor tipurilor de cercetari arheologice.
(4) Toate etapele cercetarii arheologice sunt parte integranta a activitatii de cercetare stiintifica, asa cum este definita de legislatia in domeniu.
(5) Toate etapele cercetarii arheologice, constand in inventariere, diagnostic, sapatura, supravegere si interventii asupra materialului arheologic, vor fi intreprinse folosindu-se toate acele metode, tehnici si practici specifice, considerate necesare pentru a obtine maximum de informatii referitoare la patrimoniul arheologic din zona cercetata.
(6) Toate etapele cercetarii arheologice se realizeaza numai pe baza unui proiect aprobat de Comisia Nationala de Arheologie si se vor finaliza prin rapoarte ce cuprind datele esentiale pentru justificarea metodei si tehnicilor folosite, a resurselor utilizate, precum si a concluziilor la care s-a ajuns.
(7) Etapele de diagnostic, sapatura sau supraveghere arheologica pot fi necesare in urmatoarele cazuri:
a) punerea in practica a unui proiect de cercetare arheologica sistematica;
b) ca parte a unui studiu de impact asupra mediului, in conditiile prevazute de legislatia privind protectia mediului;
c) ca urmare a unei preconizate interventii asupra solului, care poate reprezenta o amenintare pentru potentialul arheologic al unei zone delimitate sau al unui sit arheologic;
d) ca parte a fazelor de realizare si avizare a documentatiilor urbanistice, in cadrul legal stabilit de documentatiile de urbanism nationale, regionale, locale si/sau in stadiul elaborarii acestora;
e) ca urmare a unor procese naturale care pun in evidenta bunuri de patrimoniu arheologic;
f) ca urmare a unor actiuni umane, altele decat cercetarea arheologica, si a lucrarilor prevazute la art. 6;
g) in cazul elaborarii de planuri investitionale si de dezvoltare initiate la nivel privat, local, regional, national sau international.
(8) Etapele cercetarii arheologice pot fi initiate sau desfasurate ca urmare a cererii unei persoane fizice ori juridice de drept public sau privat.
(9) Cercetarea arheologica prealabila este obligatorie in toate cazurile de emitere a acordurilor de mediu pentru zone cu patrimoniu arheologic, constituind unica modalitate de identificare, descriere si evaluare a efectelor directe si indirecte ale proiectelor investitionale asupra patrimoniului arheologic.
(10) Emiterea acordului de mediu se face numai dupa emiterea avizului Ministerului Culturii si Cultelor, pentru aplicarea principiului conservarii integrate.
(11) Costurile cercetarilor arheologice necesare acordului de mediu sunt in sarcina titularului de investitie.
(12) Evaluarea rezultatelor cercetarii arheologice, concretizata in raportul arheologic elaborat conform standardelor in vigoare, sta la baza stabilirii statutului juridic de protejare a descoperirilor arheologice sau, dupa caz, a descarcarii de sarcina arheologica a zonei.
(13) Zona cu patrimoniu arheologic evidentiat intamplator se delimiteaza in jurul locului descoperirii arheologice intamplatoare, dupa caz, astfel:
a) pe toata suprafata terenului care face obiectul autorizarii de construire;
b) pe o raza de 50 de metri fata de locul decoperirii, in cazul in care descoperirea s-a facut ca urmare a lucrarilor agricole sau a altor lucrari care nu au nevoie de autorizatie de construire;
c) pe toata suprafata terenului afectat de actiunea factorilor naturali.
CAP. II
Protejarea patrimoniului arheologic
ART. 3
(1) Statul garanteaza si asigura protejarea patrimoniului arheologic in conditiile stabilite prin prezenta ordonanta.
(2) Ministerul Culturii si Cultelor este autoritatea administratiei publice centrale de specialitate care raspunde de elaborarea strategiilor si normelor specifice de cercetare in vederea protejarii patrimoniului arheologic si care urmareste aplicarea acestora.
(3) Cercetarea arheologica se realizeaza, in conditiile prezentei ordonante, de catre personalul de specialitate atestat si inregistrat in Registrul arheologilor, conform prevederilor Regulamentului sapaturilor arheologice din Romania, precum si cu respectarea normelor privind standardele si procedurile arheologice si in acord cu principiile Codului deontologic al arheologilor din Romania.
(4) Autoritatile administratiei publice centrale de specialitate, institutiile de specialitate subordonate acestora si autoritatile administratiei publice locale colaboreaza si raspund, conform legii, de activitatea de protejare a patrimoniului arheologic.
ART. 4
(1) Bunurile de patrimoniu arheologic sunt parte integranta a patrimoniului cultural national si pot fi clasate si protejate drept bunuri de patrimoniu cultural national mobil, drept situri arheologice sau ca monumente istorice, conform legii.
(2) Descoperirile de vestigii arheologice sau de bunuri mobile din categoria celor care fac obiectul clasarii in patrimoniul cultural national mobil, realizate ca urmare a cercetarilor arheologice, se anunta de catre titularul autorizatiei de cercetare a serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii si Cultelor, in termen de 72 de ore.
(3) Bunurile mobile, descoperite in conditiile prevazute la alin. (2), revin de drept institutiilor participante la cercetare, conform protocolului incheiat intre parti si conform standardelor si procedurilor arheologice.
(4) Descoperirile arheologice intamplatoare se anunta, in termen de cel mult 72 de ore, primarului unitatii administrativ-teritoriale de catre persoana descoperitoare, proprietarul ori titularul dreptului de administrare a terenului in cauza.
ART. 5
(1) Prin protejarea bunurilor de patrimoniu arheologic si a terenurilor din zonele definite la art. 2 alin. (1) lit. j) si k) se intelege adoptarea masurilor stiintifice, administrative si tehnice care urmaresc pastrarea vestigiilor descoperite intamplator sau ca urmare a cercetarii arheologice pana la clasarea bunurilor respective ori pana la finalizarea cercetarii arheologice, prin instituirea de obligatii in sarcina proprietarilor, administratorilor sau titularilor de alte drepturi reale asupra terenurilor care contin ori au continut bunurile de patrimoniu arheologic respective, precum si prin reglementarea sau interzicerea oricaror activitati umane, inclusiv a celor autorizate anterior.
(2) Descarcarea de sarcina arheologica este procedura prin care se confirma ca un teren in care a fost evidentiat patrimoniul arheologic poate fi redat activitatilor umane curente.
(3) Certificatul de descarcare de sarcina arheologica reprezinta actul administrativ emis in conditiile prezentei ordonante, prin care se anuleaza regimul de protectie instituit anterior asupra terenului in care a fost evidentiat patrimoniul arheologic.
(4) Regimul de protectie a zonelor cu potential arheologic cunoscut si cercetat este reglementat de legislatia in vigoare privitoare la protejarea monumentelor istorice si a bunurilor mobile care fac parte din patrimoniul cultural national.
(5) Certificatul de descarcare de sarcina arheologica, prevazut la alin. (3), este emis de serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii si Cultelor, cu obligatia acestora de instiintare a directiei de specialitate din cadrul Ministerului Culturii si Cultelor, in termen de 10 zile.
(6) Cercetarile arheologice preventive si supravegherea arheologica sunt obligatorii in cadrul proiectelor de restaurare; supravegherea arheologica este inclusa in devizul constructorului, urmand ca decontarea sa se realizeze pe baza raportului de cercetare intocmit de arheolog.
(7) Zonele cu patrimoniu arheologic reperat, delimitate si instituite conform legii, beneficiaza de protectia acordata zonelor protejate, precum si de masurile specifice de protectie prevazute de prezenta ordonanta.
(8) In cazul zonelor cu patrimoniu arheologic evidentiat intamplator si delimitat conform prevederilor art. 2 alin. (1) lit. k) se instituie, din momentul descoperirii de bunuri arheologice, pentru o perioada ce nu poate depasi 12 luni, regimul de protectie pentru bunurile arheologice si zonele cu potential arheologic, in vederea cercetarii si stabilirii regimului de protejare.
(9) Cercetarile arheologice se efectueaza numai pe baza autorizatiei emise de Ministerul Culturii si Cultelor si in conformitate cu aceasta, in conditiile prezentei ordonante.
(10) Persoanele fizice si juridice care detin si/sau comercializeaza detectoare de metale sunt obligate sa obtina in prealabil autorizatia inspectoratului de politie al judetului respectiv, a Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti, in a caror raza teritoriala isi au domiciliul sau, dupa caz, sediul, si sa se inregistreze la aceste autoritati.
(11) Prevederile alin. (10) nu se aplica unitatilor si formatiunilor Ministerului Apararii, Ministerului Administratiei si Internelor, Serviciului Roman de Informatii si ale Serviciului de Protectie si Paza.
(12) In vederea detinerii detectoarelor de metale de catre personalul de specialitate atestat si inscris in Registrul arheologilor, acesta are obligatia ca, inainte de a obtine autorizatia prevazuta la alin. (10), sa obtina avizul prealabil emis de Ministerul Culturii si Cultelor.
(13) Accesul cu detectoare de metal si utilizarea lor in situri arheologice, in zonele de interes arheologic prioritar si in toate zonele cu patrimoniu arheologic reperat sunt permise numai pe baza autorizarii prealabile emise de Ministerul Culturii si Cultelor.
(14) Pana la descarcarea de sarcina arheologica terenul care face obiectul cercetarii este protejat ca sit arheologic, conform legii.
(15) Autorizarea lucrarilor de construire sau de desfiintare din zonele cu patrimoniu arheologic se aproba numai pe baza si in conformitate cu avizul Ministerului Culturii si Cultelor.
(16) In cazul zonelor cu patrimoniu arheologic evidentiat intamplator, in conditiile prevederilor alin. (8), pana la descarcarea de sarcina arheologica, autorizarea de construire se suspenda sau, dupa caz, primarul unitatii administrativ-teritoriale dispune intreruperea oricarei alte activitati, in conformitate cu avizul serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii si Cultelor, si se instituie regimul de supraveghere sau sapatura arheologica.
ART. 6
(1) Pentru efectuarea sapaturilor impuse de cercetarile arheologice se foloseste si personal necalificat, angajat prin conventie incheiata intre institutia angajatoare si lucratori, in conditiile prezentei ordonante.
(2) Conventiile prevazute la alin. (1) se pot incheia pentru o durata de cel mult 180 de zile, pentru desfasurarea unor activitati sezoniere cu program de lucru prelungit; conditiile si metodologia incheierii acestor conventii se stabilesc prin ordin al ministrului culturii si cultelor, care va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonante.
(3) Institutiile organizatoare pot folosi si alti specialisti pentru efectuarea de cercetari, studii sau alte lucrari, care isi vor desfasura activitatea pe baza de contract incheiat in conditiile Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare; contractul contine clauze cu privire la termenul de predare a raportului de cercetare, precum si cu privire la cesionarea dreptului de autor asupra rezultatelor stiintifice ale cercetarii, studiului sau lucrarii efectuate.
(4) Contravaloarea serviciilor si activitatilor prestate potrivit alin. (1) si (3) se stabileste prin negociere directa intre parti; pentru aceasta se calculeaza impozitul si contributia la asigurarile de sanatate, potrivit legii.
(5) In vederea emiterii certificatului prevazut la art. 5 alin. (5), pentru siturile aflate in zone de interes arheologic prioritar, siturile clasate in grupa A din Lista monumentelor istorice si pentru toate investitiile, cu exceptia locuintelor particulare aflate in alte zone, rapoartele de cercetare se trimit spre aprobare Comisiei Nationale de Arheologie.
(6) Certificatele de descarcare de sarcina arheologica emise in lipsa aprobarii Comisiei Nationale de Arheologie sunt nule de drept.
ART. 7
In cazul lucrarilor prevazute la art. 2 alin. (1) lit. e), persoanele fizice sau juridice, de drept public ori privat, precum si ordonatorii principali de credite ai autoritatilor si institutiilor publice au obligatia sa finanteze:
a) stabilirea, prin studiul de fezabilitate al investitiei si prin proiectul tehnic, a masurilor ce urmeaza sa fie detaliate si a necesarului de fonduri pentru cercetarea preventiva sau supravegherea arheologica, dupa caz, si protejarea patrimoniului arheologic sau, dupa caz, descarcarea de sarcina arheologica a zonei afectate de lucrari si aplicarea acestor masuri;
b) activitatea de supraveghere arheologica, pe intreaga durata a lucrarilor, avand drept scop protejarea patrimoniului arheologic si a descoperirilor arheologice intamplatoare;
c) orice modificari ale proiectului, necesare pentru protejarea descoperirilor arheologice.
ART. 8
(1) Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara si oficiile din subordinea sa au obligatia sa includa zonele de patrimoniu arheologic reperat, pe baza Repertoriului arheologic national, in planurile cadastrale si in hartile topografice; lista cuprinzand aceste zone se preia de la serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii si Cultelor.
(2) Zonele cu patrimoniu arheologic reperat, inregistrate in Repertoriul arheologic national, se includ in cadastrul de specialitate al zonelor protejate naturale si construite.
(3) Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara si oficiile din subordinea sa au obligatia sa furnizeze la cerere, cu titlu gratuit, pe orice tip de suport, documentele necesare Ministerului Culturii si Cultelor si serviciilor sale deconcentrate, pentru realizarea Listei monumentelor istorice si a Repertoriului arheologic national.
ART. 9
(1) Proprietarii si titularii dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra terenurilor in care se afla situri arheologice si celor pe care au fost instituite zone cu patrimoniu arheologic reperat au obligatia de a permite accesul personalului autorizat, in conditiile prezentei ordonante, in vederea cercetarii si protejarii patrimoniului arheologic, precum si asigurarii masurilor de protectie si paza a bunurilor de patrimoniu.
(2) Proprietarii sau arendasii de terenuri, persoane fizice sau juridice de drept privat, sunt indreptatiti la plata unor despagubiri pentru veniturile agricole nerealizate pe terenurile care fac obiectul sapaturilor arheologice pentru perioada in care se desfasoara acestea, in cuantumurile si in conditiile stabilite prin metodologia aprobata prin hotarare a Guvernului.
(3) Despagubirea pentru venitul agricol nerealizat se plateste persoanei indreptatite de catre finantatorul sapaturii arheologice, in termen de 60 de zile de la data inceperii cercetarii.
(4) Aducerea terenului la conditia sa initiala revine finantatorului cercetarii arheologice.
ART. 10
Bunurile mobile rezultate in urma descoperirilor arheologice intamplatoare vor fi predate de catre descoperitor, in termen de maximum 72 de ore, serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii si Cultelor.
ART. 11
Proprietarii terenurilor sunt scutiti de plata impozitului pe terenul agricol pentru suprafetele afectate de cercetarile arheologice, pe intreaga durata a efectuarii acestora.
CAP. III
Institutii si organisme de specialitate cu atributii in domeniul protejarii patrimoniului arheologic
ART. 12
In domeniul protejarii patrimoniului arheologic Ministerul Culturii si Cultelor indeplineste, direct sau prin institutiile sale subordonate, urmatoarele atributii:
a) asigura aplicarea strategiei nationale, elaborarea normelor si metodologiilor specifice si urmareste respectarea prevederilor legale din domeniu;
b) asigura indeplinirea angajamentelor referitoare la protectia patrimoniului arheologic la care Romania este parte, asumate prin conventiile internationale referitoare la protectia patrimoniului arheologic la care Romania este parte;
c) reprezinta statul in relatia cu proprietarii imobilelor, terenurilor sau ai constructiilor din zonele cu patrimoniu arheologic si din zonele in care se evidentiaza descoperiri arheologice;
d) elibereaza autorizatia de sapatura arheologica sistematica, prin compartimentul sau de specialitate, in urma consultarii Comisiei Nationale de Arheologie;
e) elibereaza autorizatiile de diagnostic, sapatura arheologica preventiva si supraveghere arheologica, prin compartimentul sau de specialitate, in conditiile prezentei ordonante;
f) actualizeaza standardele si procedurile arheologice si urmareste respectarea acestora si a Regulamentului sapaturilor arheologice din Romania;
g) instituie, prin ordin al ministrului culturii si cultelor, modelele stampilelor, ale cererilor de autorizatie, ale autorizatiilor, certificatelor, avizelor si fiselor tehnice necesare cercetarii arheologice;
h) elaboreaza metodologia de planificare, executare si control privind sapaturile preventive, care se aproba prin ordin al ministrului culturii si cultelor;
i) elaboreaza metodologia de selectare a proiectelor arheologice in vederea finantarii;
j) stabileste un sistem de norme, pe baza caruia se realizeaza devizele estimative si un model de contract pentru fiecare tip de cercetare arheologica, ce se aproba prin ordin al ministrului culturii si cultelor;
k) administreaza baza de date care alcatuieste Repertoriul arheologic national;
l) administreaza baza de date cuprinzand Registrul arheologilor si asigura actualizarea acestuia;
m) finanteaza sau cofinanteaza, impreuna cu autoritatile si institutiile publice, cu persoanele fizice ori juridice de drept privat interesate, cercetarea patrimoniului arheologic, conform strategiei proprii in acest domeniu;
n) asigura editarea si publicarea anuala de catre Comisia Nationala de Arheologie a Cronicii cercetarilor arheologice, precum si a altor publicatii de specialitate;
o) organizeaza si finanteaza anual sesiunea nationala de rapoarte arheologice.
ART. 13
Serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii si Cultelor indeplinesc, in domeniul protejarii patrimoniului arheologic, urmatoarele atributii:
a) urmaresc respectarea autorizatiei de sapatura arheologica, a Regulamentului sapaturilor arheologice si a standardelor si procedurilor arheologice in unitatea administrativ-teritoriala de competenta;
b) avizeaza, pe baza referatelor de specialitate, lucrarile ce urmeaza sa fie efectuate in zonele cu patrimoniu arheologic evidentiat intamplator;
c) asigura supravegherea de specialitate a lucrarilor la care au fost consemnate descoperiri arheologice intamplatoare, declansand, dupa caz, procedurile de clasare prevazute de lege;
d) emit Certificatul de descarcare de sarcina arheologica, conform prevederilor prezentei ordonante;
e) anunta politia si jandarmeria cu privire la fiecare descoperire intamplatoare, asa cum este ea definita in prezenta ordonanta, in vederea organizarii pazei si/sau a supravegherii zonei respective.
ART. 14
(1) Comisia Nationala de Arheologie functioneaza ca organism stiintific de specialitate, fara personalitate juridica, cu rol consultativ in domeniul patrimoniului arheologic, pe langa Ministerul Culturii si Cultelor.
(2) Comisia Nationala de Arheologie este formata din specialisti in domeniu, care isi desfasoara activitatea in institutele de profil arheologic, muzee, precum si in alte institutii.
(3) Comisia Nationala de Arheologie propune aprobarea, prin ordin al ministrului culturii si cultelor, a programelor nationale de cercetare, a metodologiilor, a normativelor si a reglementarilor tehnico-stiintifice din domeniul cercetarii arheologice.
(4) Comisia Nationala de Arheologie are 21 de membri si functioneaza in conformitate cu regulamentul sau de organizare si functionare, aprobat prin ordin al ministrului culturii si cultelor.
(5) Functionarea Comisiei Nationale de Arheologie este asigurata de Ministerul Culturii si Cultelor.
(6) Secretarul Comisiei Nationale de Arheologie este numit prin ordin al ministrului culturii si cultelor din cadrul compartimentului de specialitate din structura Ministerului Culturii si Cultelor.
ART. 15
(1) Componenta nominala a Comisiei Nationale de Arheologie este aprobata prin ordin al ministrului culturii si cultelor, dintre specialistii in domeniu, propusi in conformitate cu prevederile prezentului articol.
(2) Membrii Comisiei Nationale de Arheologie au un mandat de 4 ani, care poate fi reinnoit consecutiv o singura data, si sunt propusi conform metodologiei stabilite prin ordin al ministrului culturii si cultelor, de catre:
a) Comisia Nationala de Arheologie;
b) Academia Romana, prin institutele sale de specialitate;
c) facultatile si institutele de cercetare de specialitate din domeniul invatamantului;
d) Ministerul Culturii si Cultelor;
e) muzeele si asociatiile profesionale in domeniu, conform metodologiei stabilite prin ordin al ministrului culturii si cultelor.
(3) Presedintele Comisiei Nationale de Arheologie este propus ministrului culturii si cultelor de catre membrii acesteia prin vot secret si are, la data alegerii sale, un mandat de 4 ani.
(4) Ministrul culturii si cultelor aproba prin ordin propunerea Comisiei Nationale de Arheologie cu privire la presedintele acesteia sau o poate respinge, motivat, o singura data. Daca prin votul a doua treimi din numarul membrilor sai Comisia Nationala de Arheologie isi mentine propunerea initiala, ministrul culturii si cultelor are obligatia sa o aprobe prin ordin. Daca nu sunt intrunite cele doua treimi, ministrul culturii si cultelor solicita Comisiei Nationale de Arheologie o noua propunere.
ART. 16
Comisia Nationala de Arheologie are urmatoarele atributii:
a) elaboreaza strategia nationala in domeniul cercetarii arheologice;
b) propune avizarea planului anual al cercetarilor arheologice sistematice din Romania;
c) propune avizarea proiectelor de cercetare arheologica;
d) propune avizarea normelor si metodologiilor din domeniul cercetarii arheologice;
e) elaboreaza metodologia de atestare a institutiilor care au dreptul de a efectua cercetari arheologice, in vederea evitarii oricarui conflict de interese;
f) elaboreaza si actualizeaza Regulamentul sapaturilor arheologice;
g) analizeaza solicitarile cu privire la eliberarea autorizatiilor de sapaturi arheologice sistematice, indiferent de sursa lor de finantare;
h) elaboreaza metodologia de clasare a siturilor arheologice in Lista monumentelor istorice, care se aproba prin ordin al ministrului culturii si cultelor;
i) propune clasarea siturilor arheologice;
j) stabileste criteriile si avizeaza atestarea specialistilor si expertilor din domeniul cercetarii arheologice, inscrisi in Registrul arheologilor;
k) propune avizarea documentatiilor de urbanism si amenajare a teritoriului, care cuprind situri arheologice clasate in categoria A a Listei monumentelor istorice sau zone cu patrimoniu arheologic reperat;
l) propune avizarea studiilor de fundamentare pentru definirea, instituirea si delimitarea zonelor protejate care cuprind patrimoniul arheologic;
m) formuleaza prioritatile cercetarii arheologice in vederea alocarii sumelor necesare de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii si Cultelor, conform criteriilor stabilite prin ordin al ministrului culturii si cultelor;
n) propune Ministerului Culturii si Cultelor sau autoritatilor administratiei publice locale achizitionarea de terenuri cu bunuri de patrimoniu arheologic;
o) analizeaza contestatiile din domeniul sau de competenta;
p) propune avizarea programelor de pregatire a specialistilor si a planurilor de specializare in domeniul cercetarii arheologice;
r) reprezinta Romania in cadrul organismelor internationale de specialitate similare;
s) propune avizarea proiectelor cercetarilor arheologice efectuate de misiunile arheologice romane pe teritoriul altor state, precum si protocoalele de colaborare cu parteneri straini privind cercetari arheologice din Romania;
s) propune actualizarea Listei cuprinzand siturile arheologice de interes prioritar;
t) indeplineste si alte atributii din domeniu, in conditiile legii.
ART. 17
(1) Repertoriul arheologic national este administrat de Ministerul Culturii si Cultelor, potrivit regulamentului aprobat prin ordin al ministrului culturii si cultelor.
(2) Institutul de Memorie Culturala asigura administrarea bazelor de date privind inventarierea informatizata a patrimoniului arheologic, prin Repertoriul arheologic national.
(3) Toate drepturile asupra datelor privind patrimoniul arheologic apartin de drept Ministerului Culturii si Cultelor, care reglementeaza modul lor de utilizare.
(4) Repertoriul arheologic national cuprinde date stiintifice, cartografice, topografice, imagini, planuri, precum si orice alte informatii privitoare la:
a) zonele cu potential arheologic cunoscut si cercetat, zonele cu potential arheologic cunoscut si necercetat, precum si zonele al caror potential arheologic devine cunoscut intamplator sau ca urmare a cercetarilor arheologice preventive;
b) monumentele, ansamblurile si siturile istorice in care s-au efectuat sau sunt in curs de desfasurare cercetari arheologice;
c) informatii stiintifice privind bunurile mobile descoperite in zonele sau la monumentele istorice prevazute la lit. a) si b);
d) situri arheologice distruse sau disparute.
ART. 18
Monumentele, ansamblurile si siturile arheologice clasate in Lista monumentelor istorice, in grupa A sau B, se inscriu si in Repertoriul arheologic national.
CAP. IV
Atributiile autoritatilor administratiei publice locale in domeniul patrimoniului arheologic
ART. 19
In vederea protejarii patrimoniului arheologic si a respectarii prevederilor legale in acest domeniu autoritatile administratiei publice locale au urmatoarele atributii:
a) coopereaza cu organismele si institutiile publice cu responsabilitati in domeniul protejarii patrimoniului arheologic pentru punerea in aplicare si respectarea masurilor si deciziilor acestora;
b) asigura protejarea patrimoniului arheologic rezultat ca urmare a cercetarilor arheologice sistematice sau preventive si a descoperirilor arheologice intamplatoare, aflate in domeniul public ori privat al unitatilor administrativ-teritoriale respective, alocand resurse financiare in acest scop;
c) pot colabora cu persoane fizice sau juridice de drept public ori privat pentru finantarea cercetarii si punerea in valoare a descoperirilor arheologice;
d) finanteaza cercetarea arheologica in vederea descarcarii de sarcina arheologica a terenurilor pe care se efectueaza lucrari publice pentru care sunt ordonatori principali de credite, prevazand distinct sumele necesare in acest scop, potrivit prevederilor prezentei ordonante;
e) cuprind in programele de dezvoltare economico-sociala si urbanistica, respectiv de amenajare a teritoriului, obiective specifice privind protejarea patrimoniului arheologic;
f) aproba documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism, in conformitate cu avizele de specialitate ale Ministerului Culturii si Cultelor, si elaboreaza sau modifica astfel de documentatii in scopul stabilirii de masuri de protejare a patrimoniului arheologic evidentiat intamplator ori ca urmare a cercetarilor arheologice preventive, potrivit legii;
g) elibereaza autorizatia de construire si desfiintare numai pe baza si in conformitate cu avizul Ministerului Culturii si Cultelor, pentru lucrari in zone cu patrimoniu arheologic cunoscut si cercetat, descoperit intamplator sau de interes arheologic prioritar;
h) colaboreaza cu serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii si Cultelor, transmitand acestora informatii actualizate cu privire la cererile de autorizare de construire in zonele de patrimoniu arheologic reperat;
i) precizeaza in certificatul de urbanism regimul imobilelor aflate in zone cu patrimoniu arheologic reperat;
j) iau masurile administrative corespunzatoare si notifica proprietarilor si titularilor de drepturi reale asupra imobilelor obligatiile ce le revin pentru prevenirea degradarii descoperirilor arheologice intamplatoare.
ART. 20
In domeniul protejarii patrimoniului arheologic aflat in teritoriul sau administrativ de competenta, primarul are urmatoarele atributii specifice:
a) dispune suspendarea autorizatiei de construire si oprirea oricaror lucrari de construire sau de desfiintare de constructii, in situatia descoperirii de vestigii arheologice ori de alte bunuri pentru care s-a declansat procedura de clasare, anunta in cel mai scurt timp serviciul public deconcentrat al Ministerului Culturii si Cultelor si organizeaza paza descoperirilor arheologice intamplatoare;
b) elibereaza autorizatia de construire sau de desfiintare, numai pe baza si in conformitate cu prevederile avizului Ministerului Culturii si Cultelor, pentru lucrarile din zonele cu patrimoniu arheologic reperat, precum si pentru lucrarile din zonele cu patrimoniu arheologic evidentiat intamplator;
c) asigura paza si protectia descoperirilor arheologice aflate in proprietate publica, aparute ca urmare a cercetarilor sistematice sau preventive, semnaland de urgenta serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii si Cultelor orice nerespectare a legii.
CAP. V
Zone de interes arheologic prioritar
ART. 21
(1) Dezvoltarea durabila a zonelor de interes arheologic prioritar este obiectiv de interes national; protejarea si punerea in valoare a patrimoniului arheologic din aceste zone sunt, in conditiile legii, cauza de utilitate publica.
(2) Finantarea cercetarii arheologice, a conservarii, restaurarii si punerii in valoare a siturilor din zonele de interes arheologic prioritar se face de la bugetul de stat prin bugetul alocat Ministerului Culturii si Cultelor.
(3) Cheltuielile necesare in vederea elaborarii planurilor de management, a cercetarilor arheologice, conservarii, restaurarii si punerii in valoare a siturilor din zonele de interes arheologic prioritar se pot asigura, prin cofinantare, in conditiile legii, din bugetele autoritatilor administratiei publice locale pe al caror teritoriu se afla aceste situri.
ART. 22
(1) Autoritatile administratiei publice locale pe al caror teritoriu se gasesc zone de interes arheologic prioritar au obligatia de a prevedea masuri administrative si tehnice pentru protejarea patrimoniului arheologic si punerea sa in valoare prin integrarea acestuia in planurile de dezvoltare economica, sociala si teritoriala a localitatilor.
(2) Autoritatile prevazute la alin. (1) au obligatia sa prevada in bugetele proprii fondurile necesare pentru:
a) elaborarea si, dupa caz, modificarea documentatiilor de urbanism si amenajare a teritoriului, in vederea protejarii si punerii in valoare a patrimoniului arheologic;
b) elaborarea reglementarilor speciale de protectie in zona;
c) marcarea limitelor zonei de interes arheologic prioritar si informarea publicului cu privire la regimul special de protectie a zonei.
(3) Pentru indeplinirea atributiilor ce le revin si pentru elaborarea documentatiilor prevazute la alin. (2) autoritatile administratiei publice locale pot beneficia de transferuri cu destinatie speciala din bugetul de stat, in conditiile legii, precum si de cofinantare de la bugetul ministerelor implicate.
(4) Avizarea documentatiilor de urbanism si amenajare a teritoriului pentru zonele de interes arheologic prioritar se face de catre Ministerul Culturii si Cultelor.
ART. 23
(1) Proprietarii si titularii dreptului de administrare si ai altor drepturi reale asupra imobilelor din siturile arheologice din zonele de interes arheologic prioritar au obligatia de a permite accesul personalului autorizat de Ministerul Culturii si Cultelor in vederea cercetarii arheologice si protejarii patrimoniului arheologic si de a asigura masurile de protectie si paza a bunurilor de patrimoniu arheologic, conform legii.
(2) Ca urmare a protectiei speciale a siturilor arheologice inscrise in Repertoriul arheologic national, in conditiile prevazute la art. 22, proprietarii sau arendasii, persoane fizice ori juridice de drept privat, sunt indreptatiti la plata unor despagubiri pentru veniturile agricole nerealizate pe terenurile care fac obiectul sapaturilor arheologice pentru perioada in care se desfasoara acestea, in cuantumurile si in conditiile stabilite prin metodologia aprobata prin hotarare a Guvernului.
(3) Despagubirea pentru venitul agricol nerealizat se plateste persoanei indreptatite de catre finantatorul sapaturii arheologice, in termen de 60 de zile de la data inceperii cercetarii arheologice.
CAP. VI
Infractiuni si contraventii
ART. 24
Incalcarea dispozitiilor prezentei ordonante atrage, dupa caz, raspunderea civila, administrativa, materiala, disciplinara, contraventionala sau penala.
ART. 25
(1) Efectuarea oricaror lucrari care pot afecta siturile arheologice, in absenta certificatului de descarcare de sarcina arheologica, se considera distrugere a monumentelor istorice si se pedepseste potrivit prevederilor legii penale.
(2) Echipa de cercetatori care isi desfasoara activitatea intr-o localitate are obligatia de a salubriza locul in timpul si la finalizarea lucrarii.
ART. 26
(1) Accesul cu detectoare de metale si utilizarea lor in zonele cu patrimoniu arheologic, fara autorizarea prealabila prevazuta la art. 5 alin. (13), constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani si confiscarea detectoarelor.
(2) Tentativa se pedepseste.
ART. 27
(1) Comercializarea detectoarelor de metale fara autorizatia prevazuta la art. 5 alin. (10) constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani si confiscarea detectoarelor.
(2) Tentativa se pedepseste.
ART. 28
(1) Constituie contraventii urmatoarele fapte si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) desfasurarea, fara autorizatia emisa in conditiile prezentei ordonante, de cercetari arheologice, precum si a oricaror alte activitati care afecteaza integritatea sau pun in pericol conservarea patrimoniului arheologic, cu amenda de la 10.000 lei la 50.000 lei;
b) neanuntarea descoperirilor arheologice prevazute la art. 4 alin. (2), de catre titularul autorizatiei de cercetare, cu amenda de la 2.500 lei la 10.000 lei;
c) neanuntarea de catre persoanele prevazute la art. 4 alin. (4), in termenul stabilit de prezenta ordonanta, a descoperirilor arheologice intamplatoare, cu amenda de la 2.000 lei la 50.000 lei si confiscarea bunurilor descoperite;
d) incalcarea prevederilor art. 7 lit. a) si b), cu amenda de la 25.000 lei la 75.000 lei;
e) nerespectarea avizului Ministerului Culturii si Cultelor sau emiterea autorizatiei de construire in absenta acestui aviz pentru lucrarile de construire sau de desfiintare din zonele cu patrimoniu arheologic reperat, cu amenda de la 10.000 lei la 50.000 lei;
f) neindeplinirea atributiilor prevazute la art. 13 lit. a) si c), cu amenda de la 2.000 lei la 10.000 lei;
g) detinerea de detectoare de metale, fara autorizatia prevazuta la art. 5 alin. (10), cu amenda de la 25.000 lei la 75.000 lei si confiscarea detectoarelor;
h) detinerea de detectoare de metale, fara avizul prevazut la art. 5 alin. (12), cu amenda de la 25.000 lei la 75.000 lei si confiscarea detectoarelor;
i) incalcarea prevederilor art. 9 alin. (1) si ale art. 23 alin. (1), cu amenda de la 5.000 lei la 25.000 lei.
(2) Cuantumul amenzilor prevazute la alin. (1) se actualizeaza prin hotarare a Guvernului.
ART. 29
(1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac, dupa caz, de catre:
a) specialistii serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii si Cultelor;
b) imputernicitii Ministerului Culturii si Cultelor;
c) inspectorii teritoriali ai Inspectoratului de Stat in Constructii;
d) organele de politie, care au si obligatia de a da curs oricaror solicitari in exercitarea atributiilor personalului prevazut la lit. a)-c).
(2) Contraventiile prevazute la art. 28 alin. (1) lit. a), b) si i) se constata, iar sanctiunea se aplica de catre specialistii serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii si Cultelor, de catre primar, respectiv de primarul general al municipiului Bucuresti, sau de presedintele consiliului judetean, precum si de catre imputernicitii acestora.
ART. 30
Contraventiilor prevazute la art. 28 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia prevederilor art. 28 si 29.
ART. 31
(1) Desfiintarea, distrugerea partiala sau degradarea siturilor arheologice care sunt monumente istorice se sanctioneaza conform legii penale.
(2) In cazul degradarii acestora se aplica si masura corelativa a obligarii faptuitorului la refacerea partilor de constructie degradate, pe baza avizului organismelor de specialitate prevazute in prezenta ordonanta.
ART. 32
Neanuntarea descoperirilor arheologice prilejuite de lucrarile de construire ori de desfiintare constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda de la 4.000 lei la 80.000 lei.
NOTA:
Reproducem mai jos prevederile art. II si III din Legea nr. 258/2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes national, care nu sunt incorporate in textul republicat al Ordonantei Guvernului nr. 43/2000:
"Art. II. - Pentru aplicarea principiului conservarii integrate a patrimoniului arheologic si pentru integrarea in politicile nationale si locale de protejare a mediului, Ministerul Culturii si Cultelor elaboreaza, impreuna cu Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor si cu Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, Metodologia aprobarii cercetarilor arheologice din zonele naturale protejate si parcurile nationale si naturale, care se aproba prin ordin comun al celor trei ministri si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Art. III. - Prima lista cuprinzand zonele de interes arheologic prioritar va fi elaborata in cel mult 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi."
-----------